secţia 123

23 11 2009

Rog mai întai pe toţi cei care au ceva de comentat, indiferent de culoarea politică sa o facă civilizat în secţiunea de commenturi. Pentru că aşa e firesc, nu am ajuns să mă trag de şireturi de wiseassi dăştia care cred ei ca ştiu despre ce e vorba în politică. Eu nu ma erijez aiurea, vă vorbesc din experienţă şi din reflecţii personale, influenţate de ce văd, cred şi aud de la diverse persoane printre care şi tatăl meu, care se ocupă (printre altele) cu asta de 20 de ani.

Astăzi, ca orice student plecat de acasă, am mers sa votez la una dintre secţiile de votare speciale din Timişoara. Pentru cei care nu consideră din simţ civic ca trebuie să voteze la 18+ ani, atunci îi invit să petreacă un sejur de vis în oraşul Filiaşi and then get back to me cu privire la calitatea vieţii din România, pentru că e clar, nu au ce să caute într-o astfel de conversaţie. Deci am mers sa votez. Tatăl meu s-a mândrit astăzi cu mine. Pentru la la 19 ani am simţ  civic mai ascuţit. Şi nu l-am dezamăgit, după cum nu mi-am dezamăgit nici ţara. Am fost la vot. Degeaba. Pentru că după ce am stat la secţia 123 3 ore si jumătate la coadă să aştept să imi exprim dreptul meu de cetăţean, am fost respins la 50 de cm de intrarea în camera de vot pentru că era 20:45 şi se pare că la 21:00 se inchid urnele. Întrebarea mea, zic eu destul de pertinetă, a fost: de ce nu am voie in 600 de secunde să intru in cabina de vot să imi exprim opinia? Fac abstracţie de cele 200 de persoane care erau numai in anticamera din secţie. Poate că ei chiar au aşteptat 3 ore degeaba, ce vroiam eu să ştiu e de ce nu pot EU să votez, care eram chiar acolo, la intrare, langa domnul cu cravată roşie de la Prima TV. Pentru că “Bucureştiul nu a aprobat prelungirea cu o oră a perioadei de votare”. Voi renunta acum la diacritice pentru ca nu pur si simplu imi stapaneste furia pe masura ce scriu si prin urmare nu pot sa ma “desfasor” cum stiu eu sa fac mai bine. Bun, doamna… atunci va repet intrebarea: mai sunt 10 minute de vot (au trecut deja 5 de cand vorbim), de ce nu pot sa primesc declaratia pe proprie raspundere ca votez ca sa pot sa intru. Dar eu v-am anuntat de la 6, ati fost la coada cand am zis ca nu veti apuca cei de la coada cozii. Eram langa dumneavoastra doamna, la mijlocul ei… si mai sunt 8 minute nu ma intrereseaza ce ati spus la 6. Alo, Biroul Electoral Judetean, sunt de la sectia 123, trimiteti Politia ca nu mai fac fata oamenilor, e nebunie aici. Doamna, repet, mai sunt 5 minute… nu le spuneti ca va amenintam noi, pentru ca nu este cazul, intrebati-i daca mai pot vota cei de la intrare, ne stim drepturile am citit Constitutia, asta e frauda electorala! Imi pare rau, trebuie sa sigilez usa… Ai renuntat? imi spune unul de la Prima, nu i-am raspuns, am injurat si am plecat. Le-am spus oamenilor ca nu se mai voteaza. M-au injurat. Mi-au spus ca ei stau acolo de 3 ore. Unii erau furiosi, altii erau distrati… pur si simplu nu le pasa asa de tare, “ce mai conteaza un vot”. Si mi-am dat seama de ce ma formez ca om in Romania. Ca sa ma calce pe picioare la alegeri, sa imi spuna ca nu mai pot vota cu 15 minute inainte de inchidere, sa ma scuipe la iesire sa imi spuna ca sunt idiot, ca ei stau de ore si vor vota (si n-au votat), sa ma atate presa, sa ii injur sa apar pe post ca sa ma fac de ras, sa ma prefac ca nu sunt vinovati ingerii lui Basescu, ca Blaga nu coordoneaza alegerile si ca administratiile locale nu sunt oarbe cand dubite vin si ingrasa urnele cu voturi, sa mi se spuna ca presa are dreptate, ca Basescu e un nemernic, cat timp bosii trusturilor stau cu conturile doldora si beneficiaza cand opozitia ii strivesc lor dusmanii. Stiu asta, si plec capul, mai rusinat decat am intrat, si imi primesc palme peste obraz pentru naivitatea mea, crezand ca un singur vot conteaza. Dar va veni o vreme cand votul meu, cel neexprimat, tacut, clocotit, va conta… si cand doamna de la sectia 123 si Basescu si baronii din spatele lui Geoana se vor uita cu spaima cum zeci de ani de fraude electorale sunt de ajuns. Si atunci, nu imi voi mai strica pantofii pe trotuarul strazilor, nu voi mai face 10 ore pe drum pana acasa, nu voi mai fi rusinat sa spun ca sunt profesor sau lucrez pentru Stat, nu voi locui in apartamente prost incalzite si scumpe, ca si cand as locui la Paris, intr-un oras care se minte ca pastreaza poleiala de aur a sa, cand toata lumea vede ca e din cupru care a clocit de mult. Si atunci, voi fi rusinat doar ca intr-un trecut (imi doresc din toata inima sa nu fie el prea indepartat), o doamna la sectia 123 mi-a interzis sa votez, formal, pe hartie. Din punctul meu de vedere, eu am votat, si mai sunt si altii ca mine. Ne vom recunoaste noi, candva… poate chiar la sectia 123.

P.S. Ah am uitat sa precizez, am mai si racit. Si au iesit si cei doi candidati pe care ii dispretuiam din tot sufletul. Si da, ma voi duce si la turul II. Pentru ca asta vor, sa nu ma duc la vot, sa voteze ei in locul meu, sa isi faca jocurile lor. Astazi a votat si stra-stra-bunicul meu, daca nu stiati. Generatii consecutive stranse la vot, pentru Partid, Popor si Lider. Suna cunoscut, nu?

Liviu





thank you!

19 11 2009

Mă gândi să scriu acest post pentru că peste exact o săptămână este Thanksgiving Day în SUA. Who gives a fuck? Nu noi, dar cred că ar trebui să inventăm și noi sărbătoarea asta. Știu că la noi de Crăciun e ca la ei de Thanksgiving, toată familia se adună, mănâncă și se simte bine, dar din păcate pentru mulți nu mai e așa. Crăciunul a devenit prea lipsit de sens și totul se rezumă la ce cadouri primește fiecare și la munca de convingere a copiilor pentru noul iPhone/iPod/laptop șamd.

De aceea cred că ne-ar trebui Thanksgiving. O zi în care să uităm de griji și să ne amintim de toate amintirile plăcute petrecute cu familia. În cazul unora (nu cred că a mai intrat de mult pe blog) nu sunt așa multe, dar totuși sunt. Pentru toate amintirile, pentru toate sacrificiile făcute și pentru tot ce am învățat unii de la alții (părinți de la copii și invers) ar trebui să mulțumim. Zic că ne trebuie o zi specială pentru că să fim serioși, când a fost ultima oară când i-ai zis tatălui tău mulțumesc pentru ceva în afara de  banii săptămânali? Și dacă tot veni vorba de comunicat cu părinții când a fost ultima oară când le-ai zis sau le-ai arătat părinților că îi iubești?

Știu că deja par că sunt în pragul unei depresii și că mai am un pic și încep să plâng, dar scriu și zâmbesc în același timp. Sunt fericit pentru că am o familie minunată. Mi-a trebuit să văd episodul din Gossip Girl cu Thanksgiving, dar tot e bine că am realizat pentru a 100a oară asta. Și pentru că nu am somn, m-am hotărât să mai scriu un post pe blog, să încerc să fac din nou o lume mai bună. Începând din familie. Pentru că din familie începe totul. Dacă ai o familie normală și ești fericit în interior vei fi mai productiv și un mai bun lider.

În concluzie morala este când vă duceți următoarea dată acasă, bucurați-vă de timpul petrecut cu ai voștri și fiți fericiți, familiile voastre nu sunt ca cele din Upper East Side, NY. Și după cum zicea Mărunțelu o data de mult: zâmbiți, nu aveți niciun motiv să nu fiți fericiți și să nu arătați asta. Everything’s gonna be all right!

By Mihnea

P.S. really, nu cedez psihic și nici nu mă apucă o criză de homesickness :))

 





2nd reunion

16 11 2009

prima reuniune a clasei a fost un semiesec, adica ne-am strans 6 oameni, cel mai punctual fiind dutzu cu o intarziere de o juma`de ora :P

 

Pentru a 2a intalnire m-am gandit sa va las pe voi sa alegeti data si ora la care sa ne vedem.

 





unul dintre acele momente

10 11 2009

E unul dintre acele momente când mi-e dor de orice lucru mărunt de acasa și am chef să scriu p’aci. Că vorba aceea… românul s-a născut poet și neamțul harnic.

Am constatat asta și azi, la ‘cross cultural issues’. Profesoara ne-a pus să dăm câteva caracteristici ale culturii țării de unde suntem. Germanii, olandezii și suedezii au avut în comun ‘hard-working’, iar pe lista mea se aflau atribute ca ‘humorous’, ‘laid back’ sau ‘emotional’. Olandezii au mai avut ‘money minded’ și suprinzător pentru mine ‘punctual’. E curios cum ei se cred punctuali, deși până acum nu prea au dat dovadă de asta. Este adevărat că trenurile pleacă la secundă, dar întâlnirile mereu încep cu 5-10 minute mai târziu.

Oricum cursul a fost destul de distractiv, profesoara spunând ce obiceiuri ciudate au englezii (ea e englezoaică și s-a căsătorit cu un olandez) și ce experiențe a avut aici datorită diferențelor culturale. Sunt bucuros că deși am un program aiurea cu ore dimineata la 8:30, apoi pauze și din nou ore la 3, voi învăța lucruri interesante. Sunt sigur că va fi o plăcere să învăț pentru examenele din blockul acesta (anul meu e alcătuit din 4 blockuri de 10 săptămâni).

Apropo de examene, până acum le-am trecut pe toate! Primul a fost la ‘Checking in at the Hospitality Industry’, adică o intrducere în lumea HoReCa (hoteluri restaurante catering). Am avut o groază de citit, nu am mai citit atât de la capacitate încoace, dar se pare că nu am citit degeaba. Am luat 6,5 (nota de trecere fiind 5,5). Următorul examen a fost English Oral, care știu că pare ușor, dar nu e deloc așa. Examenul e un role-play în care profesorul era un client dificil, prostuț și cu multe fițe, iar eu trebuia să-i rezolv o problemă, să îi explic meniul, sau să îi spun ce facilități are hotelul pentru o delegație care vrea să organizeze o conferință. Totul bineînțeles într-o engleză de 5*, cu jargon corespunzător. A fost la limită, am luat 5,5.

Penultimul examen a fost de fapt o prezentare în grup. Noi eram reprezentanții hotelului Golden Tulip de aici din Amsterdam și trebuia să prezentăm oferta noastră unor oameni de afaceri care vor să organizeze o conferință de 4 zile la hotelul nostru. Practic a trebuit să organizăm conferința pentru că a trebuit să ne gândim la toate detaliile. În a doua parte a examenului ne-au pus o problemă pe care a trebuit să o discutăm și să o rezolvăm. Am avut norocul unui grup bun și norocul că m-a făcut mama cu gura mare, o mare parte din punctaj a fost gradul de implicare. Aici nu am avut emoții, am luat 7,1 in condițiile în care 7,8 a fost cea mai mare notă.

Ultimul examen a fost English written, unde a trebuit să fac o rezervare pentru o delegație de 40 de stomatologi ce voiau să organizeze o conferință la hotelul unde lucram eu. Tot ca la oral, a trebuit să scriu despre facilități, camere șamd. Încă nu am primit rezultatul, cică o să ne zică pănâ pe 17. Sunt optimist totuși, 90% din ce am scris e jargon sau expresii standard. Era amuzant înainte de examen, când toata lumea vorbea ca la recepția de la Intercontinental London.

Revenind din nou cu gândul la plaiurile mioritice, nu am renunțat la proiectul genial care ne va face să ajungem în Gândul (click pentru reportaje foarte tari). Eu deja am în minte ceva, dar ce vreau eu să fac implică terminarea facultății de o fac acum, deci mai e… Apropo de chestii în comun, nu uitați de întâlnirea propusă de Lupu că am văzut că v-ați sălbăticit unii față de ceilalți. Urât așa.

Anyway să auzim numai de bine, ma Bucur că ai rezistat și ai citit 650 de cuvinte, revin când oi mai avea ceva de zis.

By Mihnea

P.S. nu votați cu Băsescu! Știu că sunt toți vărzari, dar până ne facem noi partid trebuie să votăm răul cel mai mic

P.P.S. nu am somn, de asta am scris cu ățșâî, nu pentru că aș fi următorul Pruteanu :))

[Update] Am primit răspunsul și la English written, am luat 7,3. Promovabilitate 100% până acum, am început cu dreptul :D Și ca să nu mai ziceți că trece toata lumea, au fost vreo 5 care au luat 1,0. Și să știți că nu au dat foaia goală…





La multi ani Reby si Gabi!

9 11 2009

Pentru ca ieri a fost ziua colegilor nostri Reby si Gaby (doresc sa le urez :La Multi Ani pe acesta cale) m-am gandit ca trebuie sa ne dea si de baut, adica… sa nu lasam oamenii nesarbatoriti. Probabil ca ar fi si un bun prilej sa ne intalnimsa bem un suc sis a schimbam impresii despre facultati.

Prpun ziua de duminica, 15 noiembrie ora 20.00 la McDonald`s in Unirii. Am ales asa pentru ca in restul week-endului se mai duce lumea acasa, dar duminica dup-amiaza de obicei se intorc.

Ce ziceti? Daca aveti alte sugestii, pelase drop them in my suggestion box